Leziunile ligamentare și meniscale ale genunchiului apar frecvent în urma traumatismelor sau mișcărilor bruște de torsiune. Ligamentele afectate cel mai des sunt ligamentul încrucișat anterior (LIA) și ligamentul colateral medial, care asigură stabilitatea articulației. Leziunile meniscurilor (intern și extern) pot provoca durere, blocaj articular și instabilitate. Diagnosticul se bazează pe examen clinic și imagistic (RMN), iar tratamentul variază de la recuperare funcțională la intervenție chirurgicală, în funcție de gravitate.
Recuperarea după o operație de menisc sau de ligamente la genunchi este esențială pentru restabilirea mobilității și a stabilității articulației. Procesul include inițial repaus, controlul durerii și al inflamației, urmate treptat de exerciții de mobilizare și tonifiere musculară. Fizioterapia are un rol central, contribuind la refacerea forței cvadricepsului și la reluarea mersului normal. În cazul reconstrucției ligamentare, purtarea ortezei și evitarea sprijinului complet pe picior sunt necesare în primele săptămâni. Revenirea la activitățile sportive se face progresiv, de obicei după 4–6 luni, în funcție de tipul intervenției și de evoluția individuală.
Mulți oameni confundă termenii „ortopedie” și „traumatologie”, deși cele două specialități sunt strâns legate și adesea practicate împreună
Fracturile osoase reprezintă întreruperi ale continuității unui os, produse de obicei prin traumatisme.
Hallux valgus este o deformare a antepiciorului caracterizată prin devierea laterală a degetului mare și proeminența articulației de la baza acestuia.
Artroza este o afecțiune degenerativă, evolutivă, în care articulația afectată se degradează în timp.